Proiecte

DURATA

1 decembrie 2025 – 31 mai 2026 (6 luni)

COORDONATOR PROIECT

Asociația SEXUL vs BARZA, contact@sexulvsbarza.ro

ACTIVITĂȚI

Proiectul va crește gradul de conștientizare și educare cu privire la drepturile reproductive și egalitatea de gen ca valori fundamentale ale UE pentru publicul larg, dar în special pentru adolescenți și femei tinere. Drept urmare, beneficiarii vor fi mai bine informați cu privire la activitatea desfășurată de ONG-urile românești în domeniul drepturilor femeilor și la importanța acesteia. Mass-media va fi mai conștientă și mai implicată în tema drepturilor reproductive. În ansamblu, publicul larg va beneficia de o mai bună cunoaștere a valorilor UE și de o mai bună prezență a mass-media în domeniul egalității de gen. 

Rezultatele specifice vor fi materialele de comunicare ale campaniei și masa rotundă. În ceea ce privește comunicarea, cele 10 videoclipuri educaționale publicate pe toate platformele noastre (TikTok, YouTube, Instagram, Facebook) vor aborda subiecte precum: „Ce sunt drepturile reproductive și de ce sunt fundamentale?”; „Cum ajută UE la apărarea drepturilor reproductive?”; „Ce se poate face pentru a consolida și proteja drepturile reproductive?”; „De ce nu există educație sexuală în școli pentru mine?”; „De ce nu pot beneficia de contracepție gratuită?”. Toate subiectele vor fi tratate în mod intersecțional, pentru a reflecta nevoile de informare ale grupului țintă, indiferent de gen, orientare sexuală, rasă, etnie sau dizabilitate. Anticipăm cel puțin 100 000 de vizualizări. 

În plus, cele 24 de postări informative care detaliază modul în care accesul limitat la drepturile reproductive afectează adolescentele și tinerele din România vor oferi o imagine de ansamblu. Subiectele abordate vor fi cele discutate cel mai frecvent în cadrul serviciului nostru de informare și asistență. Postările vor ajunge la cel puțin 72.000 de conturi pe Instagram și Facebook. În plus, vom trimite două buletine informative detaliate despre campania noastră celor 900 de abonați ai noștri. 

În mass-media tradițională, vom avea cel puțin 3 articole despre drepturile reproductive în România, într-una dintre cele mai mari agenții de presă, HotNews. HotNews este, de asemenea, cea mai citată sursă online (conform Media Trust), având o medie de 800.000 de vizite zilnice pe web. În plus, vom lansa și un comunicat de presă care va cuprinde cele mai importante informații despre campanie, pe care anticipăm că va fi publicat de cel puțin 3 publicații diferite. 

Nu în ultimul rând, masa rotundă pe tema drepturilor reproductive va reuni cel puțin 10 jurnaliști și 10 reprezentanți ai coaliției informale pentru drepturile reproductive formată din 10 ONG-uri pentru drepturile femeilor, ceea ce va asigura o mai bună cooperare viitoare între mass-media și sectorul ONG-urilor. Anticipăm că evenimentul va genera încă 2 parteneriate media pe tema drepturilor reproductive.

PUBLIC ȚINTĂ

Grupul nostru țintă principal este format din peste 500.000 de urmăritori pe toate platformele care, conform ultimelor noastre analize, au în mare parte sub 25 de ani și sunt în principal femei și fete. Aceștia vor avea acces direct la campania de comunicare, dar campania va ajunge și la publicul larg din România, care va afla despre inițiativa noastră prin intermediul mass-media tradiționale sau al platformelor sociale. 

Beneficiarii secundari ai proiectului sunt jurnaliștii, care beneficiază de informații noi și actualizări privind peisajul drepturilor reproductive și sunt împuterniciți să abordeze aceste subiecte mai des. În același timp, ONG-urile pentru drepturile femeilor vor beneficia, de asemenea, indirect de proiectul nostru, deoarece vor avea ocazia să promoveze și să mobilizeze un public mai bine informat sau actori instituționali mai conștienți de subiect și de specificul acestuia.

CONTEXT

În România, adolescenții nu beneficiază de educație privind egalitatea de gen, educație sexuală sau educație privind drepturile omului în școli. Nu s-au depus eforturi pentru a-i educa mai bine, în ciuda faptului că situația lor se înrăutățește. Avem mai multe mame minore decât acum 10 ani (Institutul Național de Statistică, 2022), iar 50 % dintre mamele sub 15 ani din UE sunt din România (Save the Children România, 2024). Mai mult, în ultimii 5 ani, perspectiva asupra drepturilor femeilor a devenit din ce în ce mai polarizată în rândul tinerilor („Studiu privind tineretul românesc 2024. Opiniile, temerile și aspirațiile tinerilor într-o România a inegalităților sociale”, Friedrich Ebert Stiftung România).

În același timp, drepturile reproductive de care beneficiază românii pe hârtie sunt din ce în ce mai restricționate din cauza unei combinații de forțe politice conservatoare și reduceri ale bugetului pentru sănătate. 

Din punct de vedere politic, partidul de extremă dreapta AUR a obținut locul al doilea în Parlament, ceea ce a dus la intensificarea discursului anti-drepturile omului în ochii opiniei publice. În plus, acest partid a elaborat două propuneri legislative pentru a interzice cuvântul „gen” în sistemul de învățământ și în mass-media, chiar dacă în școli nu se predă educația pentru egalitatea de gen.

În ceea ce privește accesul la drepturile reproductive, peste 80% dintre unitățile medicale publice nu oferă servicii de avort și doar 4% oferă avort în conformitate cu legislația națională sau  liniile directoare internaționale oficiale („Raport privind accesul la avortul în condiții de siguranță”, Asociația Moașelor Independente, 2024). Mai mult, România nu are o strategie sau un buget pentru sănătatea sexuală și reproductivă și niciun mijloc de contracepție nu este gratuit, nici măcar pentru populațiile cele mai vulnerabile. În cele din urmă, chiar în această lună, reforma planificată în valoare de 10 milioane EUR a clinicilor de planificare familială a fost redusă pentru a acoperi mai puțin de 20% din clinici. 

În ciuda acestor evoluții sumbre, există un potențial enorm de creștere și schimbare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, publicul larg și, în special, cei mai afectați (adolescenții și tinerele femei) trebuie să fie informați și educați cu privire la drepturile lor reproductive, la modul în care pot beneficia de acestea și la modul în care le putem proteja. În plus, ei trebuie să știe cine îi poate ajuta și apăra drepturile și trebuie să vadă puterea pe care societatea civilă și mass-media o pot avea în UE. De aceea, campania noastră de comunicare are potențialul de a influența discursul public privind drepturile fundamentale, cum ar fi drepturile reproductive, și de a promova valorile UE, într-un moment în care sentimentul anti-UE este în creștere în România. 

REZULTATE ANTICIPATE

• Cel puțin 100.000 de vizualizări pe toate platformele pentru cele 10 videoclipuri educaționale despre drepturile reproductive, conform raportului de analiză și statistici privind rețelele sociale.
• O acoperire de cel puțin 72.000 de conturi pe Instagram și Facebook pentru cele 24 de postări despre experiența practică cu drepturile reproductive în România.
• Un public online în mare parte sub 25 de ani, predominant femei, conform raportului de analiză și statistici privind rețelele sociale.
• Cel puțin 25% rată de deschidere pentru 2 buletine informative detaliate trimise celor 900 de abonați ai noștri.
• 3 materiale de presă publicate pe HotNews.ro în februarie – martie 2026, verificabile prin linkuri și capturi de ecran. 
• Cel puțin 10 jurnaliști prezenți la masa rotundă, cel puțin 50% dintre ei fiind femei, conform listei de prezență semnate.
• Cel puțin 10 reprezentanți ai ONG-urilor din coaliția pentru drepturile sexuale și reproductive, dintre care cel puțin 50% femei, conform listei de prezență semnate.
• Cel puțin 2 parteneriate media privind drepturile reproductive semnate în cadrul/după eveniment.
• 1 raport privind lecțiile învățate la sfârșitul proiectului, care va fi utilizat în inițiativele noastre viitoare.

DISCLAIMER

„Finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale The Netherlands Helsinki Committee. Nici Uniunea Europeană, nici NHC nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.”